Moment cu adânci semnificații...
0Moment cu adânci semnificații s-a dovedit a fi fost ultimul simfonic al Filarmonicii bucureștene, cel al lunii aprilie, concert ce a avut loc spre sfârșitul acesteia.
Firesc de înțeles, cu anume discreție din partea instituției, dar cu enormă implicare din partea minunatului violoncelist Andrei Ioniță, a dirijorului Michael Sanderling, a întregului colectiv orchestral, a fost prezentat celebrul Concert pentru violoncel și orchestră de Aram Haciaturian. Este o capodoperă a literaturii concertante a secolului trecut. Virtuozitatea instrumentală este susținută aici de un suport tematic tono-modal care aduce în atenție suplețea melodică a cântului național, substanța nostalgic expresivă a acesteia.
Nu pot să nu apreciez, cu prilejul primului concert, cel de joi seara, cel la care am fost de față, publicul a dar dovada unui entuziasm de-a dreptul copleșitor. Inclusiv pe parcursul suplimentelor oferite la cererea insistentă a întregii asistențe, implicarea instrumentală dar și cea vocală a solistului, au fost mult apreciate, au fost mult savurate.
Semnificația momentului a vizat, desigur, comemorarea primului genocid al secolului trecut, Genocidul împotriva armenilor, momentul tragic al anului 1915. Nu pot să nu menționez faptul că dirijorul însuși face parte dintr-o numeroasă - realmente faimoasă! - familie de muzicieni evrei, originari din Germania, familie care s-a refugiat în Rusia sovietică în deceniile de mijloc ale secolului trecut. Au revenit ulterior în țara natală în perioada postbelică, în R.D.G., în așa numita Republică Democrată Germană. Nu este de neglijat faptul, Michael Sanderling este în egală măsură un reputat violoncelist. Intâlnirea cu Andrei Ioniță, cu muzica lui Haciaturian, să fi fost una predestinată?
Programul serii a inclus, de asemenea, marea Simfonie Manfred de P.I. Ceaikovski. Nu numai marele compozitor rus dar și Robert Schumann au fost, în epocă, puternic marcați de destinul celebrului personaj al lordului Byron., această fulminantă personalitate a romantismului european. Nu trebuie trecut cu vederea, lumea literar-artistică a zilelor noastre comemorează împlinirea a două secole petrecute de la moartea marelui poet englez, puternic angrenat în luptele de eliberare națională a grecilor de sub asuprirea otomană.
Este firesc să ne aducem aminte, cu câteva luni în urmă, tot pe parcursul actualei stagiuni a Filarmonicii bucureștene, Concertul pentru vioară și orchestră de Aram Haciaturian a fost prezentat de asemenea cu enorm succes, de violonista Mihaela Martin. Iar relațiile noastre cu marele compozitor armean nu se opresc aici. In anii 50... 60... ai secolului trecut, la Conservatorul din Moskova, la clasa de compoziție a domniei sale a avut prilejul de a fi îndrumat evoluția artistică a două importante personalități ale componisticii noastre; mă refer la maeștrii Anatol Vieru și Tiberiu Olah.
Materialul a apărut anterior în revista România Literară.
Se încarcă comentariile...
